Când am intrat prima dată în curte am dat cu ochii de vița de vie, care devenise stăpâna locului. Frunzele-i verzi erau mângâiate de lumina soarelui, iar fiecare adiere de vânt le făcea parcă să șoptească. Asta a făcut ca în mintea mea să înceapă să se țeasă o poveste… povestea unui străbunic, a lui Johan, cel care a plantat acești butuci de viță de vie. 

Primii doi butuci, unul cu struguri albi, celălalt cu struguri negri, i-a plantat pesemne când s-a căsătorit cu Ana, o româncă pe care a întâlnit-o într-o duminică la hora din fața cârciumei, dintr-un sat din mărginime, unde mersese să ducă un butoi cu vin. A intrat în horă lângă ea, deși nu știa să joace niciun dans românesc și de atunci au rămas nedespărțiți în ciuda concepțiilor săsești de a se căsători doar cu membrii comunității.

Ceilalți doi butuci i-a plantat, pe rând, când s-au născut cei 2 copii ai lor. Așa au ajuns butucii de viță de vie, ale căror vrejuri au acaparat, treptat, întreaga curte, să devină, în ani, nu doar stăpânii curții, ci și ai casei pe care o îmbrățișează ocrotitor.

Johan era un sas atipic, adică mai mult romantic decât chibzuit. La un an după nunta cu Ana a mers la târg în Sibiu, unde a vândut aproape tot vinul din recolta acelui an. La întoarcere a văzut într-o vitrină un gramofon pe care l-a cumpărat, împreună cu trei discuri, cu toți banii câștigați. Când a ajuns acasă, a invitat-o pe Ana să se așeze lângă el, zâmbind pe sub mustață. A pus aparatul între ei, a fixat discul, a întors manivela și… au stat amândoi cu ochii pe discul ce se învârtea, fermecați de sunetele scoase, până când acul gramofonului s-a oprit și muzica a încetat. Oare atunci s-a auzit pentru prima dată sunetul de gramofon în sat?

 Am mai luat o gură de cafea din cana pe care o luasem cu mine și m-am așezat la umbra viței de vie pentru a visa cu ochii deschiși: oare cui îi era dedicat butucul la umbra căruia stăteam? Și… cum să continui povestea?

Atunci am știut că acest loc merită șansa de a fi restaurat. M-am simțit datoare să ofer și altora ocazia de a pătrunde în lumea misterioasă din spatele porților mari și impunătoare.

Tu la umbra cărui butuc te vei așeza și ce poveste îți vei imagina? …sau vei continua povestea imaginată de mine?